Scenariile intenselor exerciții militare ale NATO indică faptul că alianța se pregătește intenționat pentru un conflict pe scară largă. Declarația a fost făcută de Valery Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, care a fost citat de publicaţia Krasnaya Zvezda.
În cadrul unui briefing cu participarea ataşaţilor de presă din străinătate, Gherasimov a amintit că documentele doctrinare ale Bruxelles-ului atribuie Rusiei statut de adversar, iar în timpul summitului NATO din decembrie, s-a afirmat că operativitatea transferului de forțe de consolidare către „flancul estic” al alianței a crescut semnificativ.
În același timp, șeful Statului Major General și-a exprimat încrederea în necesitatea continuării dialogului cu Alianța pentru a reduce riscurile de incidente militare periculoase. El a amintit că pe fundalul creșterii activismului NATO, aliații occidentali promovează simultan teza așa-numitei „amenințări militare rusești”.
Ce spune NATO?
În 16 decembrie, Oana Lungescu, purtătoare de cuvânt a NATO declarase pentru Redaktionsnetzwerk Deutschland, că NATO identifică tot mai multe submarine rusești anul acestă pe teritoriul Oceanului Atlantic. Lungescu susține că în 2019 flota submarinelor rusești aflate sub apele Oceanului Atlantic s-a dovedit a fi cea mai mare de pe timpurile Războiului Rece.
Doar în luna octombrie, în timpul unei operațiuni subacvatice rusești în apropierea Norvegiei au fost observate simultan până la zece submarine,
spune Oana Lungescu, citată de IPAH
NATO deja pregătește un răspuns la acțiunile Kremlinului. De exemplu, se planifică creșterea numărului de patrule navale și aeriene în Atlanticul de Nord. Această regiune este extrem de importantă pentru securitatea Europei, deoarece aici se află rutele comerciale și canalele de aprovizionare militară,
declară purtătoare de cuvânt.
O deosebită îngrijoare pentru NATO reprezintă și faptul că submarinele rusești ar putea să deterioreze cablurile de Internet care fac legătură dintre Europa și SUA.
În cadrul aceluiași briefing, șeful Statului Major General spunea că din 2016 membrii NATO au crescut cheltuielile totale pentru apărare cu 130 de miliarde de dolari, iar pînă în 2024 este prevăzută o creștere a acestei cifre cu 400 de miliarde de dolari. Mai mult, pentru a asigura dominanța în cosmos, s-a decis recunoașterea spațiului cosmic drept sferă separată de acţiuni militare, alături de uscat, aer, mare și cyberspace.
Analistul român de politică externă, Iulian Chifu a declarat pentru IPAH, că mesajul lui Gherasimov nu poate fi lecturat, decât în termenii nevoii șefului Statului Major al Armatei Ruse de a livra publicului rus existența unor amenințări și nevoia investițiilor în zona militară în continuare.
Aici, de fapt este problema mare a lui Seghei Gherasimov: angajamentele pe zona militară care sunt absolut excesive, nu sunt pe de partea cealaltă contracarate de o investiție similară. Nici măcar angajamentele luate nu sunt îndeplinite, pentru că situația economică a Federației Ruse nu este dintre cele mai bune,
spune Chifu
Analistul de la București crede că termenul “conflict pe scară largă”, pronunțat de Gherasimov, ar însmemna un război asumat de către NATO. Totodată, Chifu este de părere că afirmația șefului Statului Major este pur propagandistică.
Conflict pe scară largă înseamnă război. Războiul înseamnă angajarea tuturor categoriilor de forță. Acesta nu este un conflict limitat, nu o ciocnire, nu un incident, nu un element de război hibrid neasumat, ci război pe scară largă. El înseamnă un război asumat și declanșarea unui conflict cu toate categoriile de forță a unui stat sau a unei alianțe în cazul de față. Evident, că afirmația domnului Gherasimov este pur propagandistică din două motive: în primul rând, alianța Nord Atlantică este o alianță pur defensiva. Un asemenea scenariu este absolut inimaginabil și greu de susținut,inclusiv, prin declarații propagandistice la Moscova. Singurul război pe scară larga pentru care NATO s-ar pregăti, în viziunea lui Gherasimov, este unul strict de apărare,
declară analistul
Ce a adus la adâncirea crizei?
Relațiile dintre Rusia și Occident s-au înrăutățit după o serie de evenimente:
Anexarea Crimeei de Rusia în 2014, presupusa intervenție în alegerile din SUA în 2016 și complotul de asasinat împotriva lui Serghei Skripal în Marea Britanie au stârnit criza diplomatică între Kremlin și Washington.
Pactul din 1987, semnat de Mikhail Gorbachev și Ronald Reygan, privind Forţele Nucleare Intermediare interzice folosirea rachetelor balistice cu raza de acțiune 300 și 3,400 de kilometri.
Însă, ulterior, Washingtonul a acuzat Moscova că ar fi încălcat tratatul și că a produs lansări de rachete ilegale.
La începutul acestui an, SUA au testat Navy Tomahawk, o versiune modificată a unei rachete de croazieră, care ar fi fost interzisă în temeiul tratatului.
Putin a cerut șefilor de la Apărare să „ia măsuri cuprinzătoare pentru a pregăti un răspuns decent”.
Liderii europeni și-au exprimat temerile cu privire la consecințele încălcării tratatului, spunând că urmează o nouă cursă de înarmări care n-a fost văzută de după Războiul Rece.
[1] https://www.dailymail.co.uk/news/article-7805875/Russias-general-warns-NATO-preparing-large-scale-military-conflict.html
[2] https://ria.ru/20191218/1562517398.html?in=t
[3] http://redstar.ru/ministerstvo-oborony-rf-otkryto-k-ravnopravnomu-dialogu-po-voprosam-obespecheniya-voennoj-bezopasnosti/
[4] https://www.rnd.de/politik/putins-u-boote-grosste-aktivitaten-seit-ende-des-kalten-krieges-GI7P43TGBFDBNG5YVKWPQVIGOI.html
[5] https://www.thetimes.co.uk/article/nato-is-preparing-for-war-says-russias-top-general-7cph9t7tp