De ce Republica Moldova are nevoie de un sistem de avertizare timpurie și reacție rapidă contra amenințărilor hibride?
Autor: Dumitru Mânzărari
Conflictul interstatal evoluează continuu, luând forme mai obscure și sofisticate. Astfel, devine tot mai dificil să îi observăm materializarea sa, înainte de a fi prea târziu. Înainte de agresiunea Rusiei contra Ucrainei în 2014, analiștii și politicienii erau convinși că un conflict interstatal pe continentul european ar fi aproape imposibil. În aceste condiții, ce putem face să devenim mai pregătiți?
Acestea sunt unele dintre principalele teze expuse într-un video elaborat în baza conzluziilor și recomandărilor din Documentul de politici „Promovarea unui sistem de avertizare timpurie și de reacție rapidă contra amenințărilor hibride”, realiazat de Dumitru Mînzărari (IPRE, Chișinău) și Florent Parmentier (SciencoPo, Paris) în cadrul Proiectului IPRE „Policy Bridges with the EU – IPRE (Moldova)”.
Autorul consideră că, mai întâi de toate, ar urma să înțelegem bine noul mecanism de agresiune interstatală și mediul de securitate specific Republicii Moldova. Politicile de apărare și securitate orientate pe contracararea invaziei militare directe sunt depășite, sunt insuficient de nuanțate să răspundă eficient și prompt la agresiunea străină.
Dacă în trecut un agresor cotropea teritoriul pentru a obține control politic asupra țărilor agresate și populației acestora, în prezent un agresor țintește să obțină control politic și psihologic asupra populației, prin intermediul căreia apoi atinge controlul teritoriului. E important să ținem cont că instrumentul militar continuă să fie important, doar că este aplicat sub deghizarea rebeliunii locale.
În Republica Moldova s-a acordat o atenție insuficientă consolidării securității naționale pe parcursul istoriei sale. Acest aspect ar urma să fie revăzut. În paralel, urmează să fie revăzută si asistența străină pe dimensiunea de securitate, inclusiv din partea Uniunii Europene. Această asistență, a contribuit indirect la edificarea instrumentelor de constrângere civică, urmărind obiectivul nobil de asigurare a securității cetățeanului, însă în consecință a fost consolidate mai mult capacitățile poliției.
Dumitru Mânzărari consideră că, în context, se impune necesitatea unui accent mai mare pe fortificarea abalității instituțiilor statului de a preveni riscurile hibride de securitate din afară și consolidarea rezelienței interne a țării. Un stat puternic cu instituții reziliente și libere de control străin sunt mai capabile să protejeze cetățeanul. Iata de ce este nevoie de angajat în discuții Uniunea Europeană și alți partneri de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru a ajusta asistența în domeniul securității la contextul specific de securitate al Republicii Moldova.
Autorul vine și cu o serie de propuneri pentru a atinge acest scop:
- Edificarea și implementarea unui sistem de avertizare timpurie și răspuns timpuriu contra agresiunii hibride. Unul care să prevină actorii străini de la participarea în procesul politic național orientate spre vulnerabilizarea instituțiilor statului și influențarea unor segmente ale populației. Unul, care să identifice elementele violente ale agresiunii hibride și să le curme până ca acestea să fie aplicate și să producă efecte negative, cum s-a întâmplat în cazul Donbasului ucrainean.
- Republica Moldova va reuși să dezvolte capacități de protecție a cetățeanului doar dacă va fi în stare să-și protejeze reziliența instituțiilor statale de influență străină care atentează la valorile democratice, statul de drept și ordinea constituțională a țării.
- Un pas în această direcție ar fi promovarea unei asistențe structurate eventual prin intermediul unei Misiuni de consiliere a UE dedicate prevenirii și contracarării amenințărilor hibride în Republica Moldova. Aceasta misiune ar putea asista la pilotarea și implementarea sistemelor de avertizare și răspuns timpuriu contra agresiunii hibride în țara noastră.
Acest video este realizat în cadrul Proiectului IPRE „Policy Bridges with the EU – IPRE (Moldova)” implementat cu suportul Inițiativei pentru Europa a Fundației pentru o Societate Deschisă (OSIFE).”Opiniile exprimate în video aprațin autorului.
