Autor: Victor Chirilă, expert în probleme de politică externă
Pe 18 decembrie curent, la ONU a fost votată rezoluția, inițiată de Rusia, „Combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță”.
Rezoluția în cauză a fost susținută de 133 de state, inclusiv R. Moldova, care a ignorat ostentativ obiecțiile făcute de UE, SUA și Ucraina care nu au votat-o. UE s-a abținut, iar SUA și Ucraina au votat împotrivă.
Respectiva rezoluție a mai fost votată la ONU pe 21 noiembrie 2014. La acea dată, R. Moldova a susținut obiecțiile făcute de UE și s-a abținut alături de statele membre UE. Anul acesta, însă, diplomația moldoveană „tehnocrată”, a făcut abstracție de Acordul de Asociere prin care R. Moldova s-a angajat să-și coordoneze pozițiile pe plan international cu UE și a decis să ignore obiecțiile făcute de UE, SUA și Ucraina, care au rămas practic neschimbate. R. Moldova s-a alăturat, fără rezerve, Rusiei, care instrumentează cu iscusință această rezoluție în ofensiva sa geopolitică împotriva Ucrainei și comunității euroatlantice.
În viziunea UE, rezoluția sponsorizată de Rusia conține o serie de deficiențe, care o fac imparțială. În primul rând, rezoluția pune accentul pe probleme care sunt departe de combaterea rasismului și intoleranței și nu abordează toate formele de rasism contemporan într-un mod cuprinzător.
UE consideră că focalizarea luptei împotriva rasismului, aproape exclusiv în jurul predării istoriei, monumentelor, memoriilor sau a referințelor eronate la mișcările de eliberare națională sau la orice alte subiecte motivate politic, nu numai că nu se încadrează în agenda drepturilor omului, ci, mai mult decât atât, urmărește monopolizarea luptei împotriva nazismului, oferind o interpretare unilaterală a istoriei, așa cum ne demonstrează recentele încercări ale Rusiei de a justifica pactul Ribbentrop-Molotov.
UE regretă că rezoluția ignoră faptul că cel de-al Doilea Război Mondial a provocat diviziuni dureroase în Europa, iar pentru multe țări europene sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial nu a adus libertate, ci, dimpotrivă, a adus mai multe crime împotriva umanității comise împotriva popoarelor lor. Pentru a onora toate victimele războiului, UE a propus să fie adoptă o abordare centrată pe victime, care însă a fost respinsă.
UE este, de asemenea, îngrijorată de încercările făcute de Rusia, principalul sponsor al rezoluției, de a folosi în mod abuziv obiectivul important de combatere a neonazismului în contextul crizei din Ucraina. În 2014, Rusia a încălcat flagrant dreptul internațional și principiile fundamentale ale ONU, ceea ce a dus la anexarea ilegală a unei părți a unui stat suveran, sub pretextul combaterii neonazismului.
Cu părere de rău, obiecțiile UE nu fac nicio ceapă degerată pentru un ministru de Externe „tehnocrat” preocupat de echilibristică…