Focurile de artificii ale dezinformării Pro-Kremlin
În 23 august s-au împlinit 80 de ani de la semnarea pactului Molotov-Ribbentrop, un acord de non-agresiune între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, supranumit și luna de miere pentru cei doi dictatori care au împărțit Europa în sfere de influență sovietice și naziste.
Ziua semnării pactului – 23 august – este percepută ca fiind o zi de comemorare a victimelor stalinismului și nazismului din zece țări ale Uniunii Europene, SUA, Canada și Georgia. La 80 de ani de la cele întâmplate, mass-media pro-Kremlin este încă sigură că URSS a fost nevoită să semneze pactul și nu a avut altă opțiune, că pactul nu a declanșat al Doilea Război Mondial, iar URSS nu poate fi învinovățită pentru aceasta. Polonia a dorit să atace URSS și că oricum a fost ideea lui Hitler.
În loc să reflecteze asupra unei istorii complexe și dificile și a rolului Rusiei în ea, mass-media pro-Kremlin continuă să îi atace pe cei care nu venerează mitul “eroismului sovietic”.
Atunci când la începutul acestei veri, Estonia, Letonia și Lituania au convocat reprezentanți ai ambasadelor lor din Rusia pentru a protesta faţă de lansarea artificiilor în cinstea capturării de către Armata Roșie a capitalelor statelor baltice, mass-media pro-Kremlin a lansat o întreagă campanie de dezinformare pentru a acuza statele baltice de perpetuarea „mitului ocupației sovietice” și refuzul de a celebra victoria asupra fascismului. Chiar și după ce focurile de artificii au dispărut, mass-media pro-Kremlin a continuat să insiste pe ideea că statele baltice sunt nerecunoscătoare. Cel mai recent caz a fost atunci când Letonia a fost blamată pentru russofobie, revizionism istoric și tentative de perturbare a relațiilor dintre Rusia și Belarus.
