Nuditatea vs dezinformarea rusească. De ce Facebook reacționează mai acut în primul caz
Cercetătorii, observatorii electorali și guvernele deopotrivă se străduiesc să măsoare amploarea și impactul campaniilor de dezinformare care sunt coordonate din Federația Rusă. Până în prezent, comunicatele de presă sporadice ale platformelor online constituie cea mai mare parte a probelor acestor campanii, așa cum s-a întâmplat în ultimul anunț de Facebook al operațiunilor ruse care au vizat țările africane. Accesul la aceste dovezi va fi esențial pentru combaterea dezinformării și a blocajului electoral.
Chiar dacă Facebook și guvernul rus își au birourile de la Bruxelles unul lângă celălalt, se pare că trăiesc în lumi separate, scrie euvsdisinfo.eu.
Saptamana trecuta, agentia de știri din Rusia, RIA Novosti, a declarat că “Rusia nu intervine în afacerile interne ale statelor africane”. Două zile mai târziu, Facebook a anunțat însă despre identificarea unei campanii majore de dezinformare ce vizează cel puțin opt țări africane.
Aceste campanii au fost asociate „entităților finanțatorului rus Yevgeniy Prigozhin”, cunoscut drept bucătarul lui Putin, care a fost anterior inculpat de Departamentul de Justiție al SUA pentru implicarea Rusiei în alegerile americane din 2016. Indicând evoluția tactică, operatorii ruși au lucrat, de asemenea, cu localnicii din țările africane pentru a configura conturi de Facebook care au fost deghizate în autentice pentru a evita detectarea.
Comunicatul de presă al Facebook este interesant dintr-un alt motiv: pentru prima dată pe blogul său de știri, compania se referă în mod explicit la o campanie rusească drept „interferențe externe”.
Până în prezent, experții sunt împărțiți cu privire la faptul dacă campaniile de dezinformare din Rusia constituie o ingerință străină. În conformitate cu legislația internațională, acest lucru se reduce la clasificarea operațiunilor Kremlinului ca acte de constrângere. Unii spun că operațiunile de socializare din Rusia nu fac decât să „influențeze opiniile oamenilor, care pot avea sau nu impact asupra voturilor ulterioare”. Alții sunt mai sceptici în evaluarea lor, remarcând faptul că eforturile Kremlinului constituie într-adevăr o constrângere în măsura în care sunt „proiectate intenționat să exercite controlul asupra unei chestiuni suverane”.
Prin refuzul de a acorda acces sistematic la datele de interes public, actualele platforme online monopolizează în prezent capacitatea de a evalua dacă alegerile au fost compromise prin campanii manipulatorii.
Pentru UE, spre exemplu, misiunile de observare a alegerilor sunt un instrument cheie pentru sprijinirea democrației și promovarea drepturilor omului în întreaga lume, inclusiv în țările africane. Cu toate acestea, în contextul în care companiile nu au furnizat în mod sistematic dovezi ale unei activități malițioase pe platformele lor, este practic imposibil de evaluat gradul în care operațiunile Kremlinului au putut denatura procesele electorale în țările africane sau au încălcat legile electorale naționale sau internaționale. Actualizările sporadice pe blogurile de știri ale platformelor online sunt o bază insuficientă pentru ca actorii democratici să își facă treaba.
După cum a menționat recent The Guardian, mai puțin de 10 la sută dintre utilizatorii Facebook trăiesc în SUA, argumentând că pentru a proteja restul 90 la sută din daune, compania ar trebui să-și adapteze politicile de transparență și integritate în contextele sociale și politice respective. În țările vizate de campaniile de dezinformare rusești, aceasta implică, de asemenea, raportarea periodică și cuprinzătoare a gradului de operațiuni de informare prin intermediul diferitelor servicii Facebook.
În prezent, Facebook raportează în mod sistematic încălcările politicii sale de nuditate pentru adulți, dar nicăieri nu dezvăluie volumul și amploarea campaniilor de interferențe externe pe platforma sa. Aceasta înseamnă că atunci când platformele elimină rețelele dăunătoare provenite din Rusia sau Iran, de exemplu, nu o fac din motive de interferență străină, ci pe baza altor prevederi ale condițiilor lor de serviciu, cum ar fi cele referitoare la conturile false.
Pe lângă auto-raportarea sistematică, cercetătorii au solicitat și informații despre conturile pe care platformele în sine le-au preluat și atribuit actorilor străini. Acest lucru ar ajuta cercetătorii să identifice tiparele comportamentale și, astfel, să detecteze mai repede viitoarele campanii de dezinformare.
Sursă: euvsdisinfo.eu
