PORTNIKOV: Vizita „neoficială” a lui Serghei Șoigu în Moldova este o umilire a suveranității statului moldovean
Autor: Vitaly Portnikov
Formal, vizita „neoficială” a ministrului rus al Apărării Serghei Şoigu în Moldova este un eveniment cu adevărat istoric în spațiul post-sovietic. Pentru prima dată în 28 de ani, ministrul rus al apărării a vizitat o țară, a cărei parte a teritoriului se află sub ocupație militară rusească efectivă – chiar dacă la Moscova preferă să vorbească nu despre ocupanți, ci despre trupele de pacificare, scrie jurnalistul ucrainean Vitaly Portnikov.
Cum a fost posibilă o astfel de umilință a suveranității statului moldovenesc, se întreabă jurnalistul ucrainean. Liderii departamentului militar rus nu și-au permis să vină la Chișinău nici atunci când președintele comunist Vladimir Voronin era la putere, care în prima perioadă a domniei sale nu era un aliat mai puțin loial al Moscovei decât este astăzi Igor Dodon. Atât la Moscova, cât și la Chișinău erau conștienți de faptul că există „linii roșii” care nu puteau fi rupte, scrie Portnikov. Potrivit lui, de această dată, „linia roșie” a fost încălcată în mod deliberat și conștient. Vizita lui Şoigu a fost una dintre primele consecințe reale ale creării unui guvern de coaliție al forțelor politice pro-europene conduse de premierul Maia Sandu și socialiștii pro-ruși ai președintelui Dodon.
Potrivit lui Pornikov, sub controlul lui Dodon – adică a Kremlinului – trec cele mai importante instituții de forță. Premierul Maia Sandu nici măcar nu a fost informată despre vizita lui Șoigu. Șeful departamentului militar al țării ocupante se comportă la Chișinău, și cu atât mai mult la Tiraspol, ca un adevărat stăpân.
În Moldova, Occident dar și tuturor celor care vor să vadă, le-au fost demonstrate limitele reale ale puterii prim-ministrului. Maia Sandu are în fața sa o alegere foarte dificilă: fie să accepte rolul de șef al guvernului, a cărui putere este limitată substanțial în probleme de securitate națională și suveranitate, fie să refuze coaliția cu colaboraționiștii.
