PSRM fluctuează pe linia Kremlinului

0 425

Bodan Ţîrdea, deputat PSRM, o portavoce a partidului, a devenit protagonistul unui nou scandal. Pe pagina sa de facebook el a comentat acţiunea “Calea Baltică” şi a adus calificative ofensatoare în adresa participanţilor.

În data de 23 august 1989 locuitorii din Letonia, Lituania şi Estonia au format un lanţ uman, lung de peste 670 de kilometri, care străbătea toate cele trei republici baltice: de la Vilnius, în Lituania, trecând prin capitala letonă Riga, până la Tallin, în Estonia. La acţiunea „Calea baltică” sau „Lanțul baltic” au articipat aproape două milioane de oameni, ceea ce constituia o pătrime din numărul total al locuitorilor celor trei ţări. Era un protest faţă de ocupația sovietică, pentru independență și marca 50 de ani de la Pactul de neagresiune Molotov-Ribbentrop, care în secret, a împărțit Europa în sfere de influență între Germania nazistă și Uniunea Sovietică stalinistă.

Bogdan Ţîrdea susţine că în prezent “majoritatea participanţilor la acţiune sunt hamali, prostituate şi gunoieri liberi şi independenţi”. Deputatul socialist a mers mai departe. El l-a numit “debil” pe unul dintre internauţi care şi-a exprimat nemulţumirea faţă de apreciereile date de Ţîrdea.

Conflictul nu s-a limitat la replici acide pe internet. Asociaţia UNIREA-ODIP a anunţat că va depune o plângere la Procuratura Generală pe numele lui Bogdan Ţîrdea. Unioniştii susţin că vor cere ca deputatul socialist să fie tras la răspundere pentru lezarea demnităţii şi onoarei a peste două milioane de oameni, cetăţeni ai Uniunii Europene. Mai mult, UNIREA-ODIP va sesiza ambasadele statelor vizate pentru “a le aduce la cunoștință declarațiile unui oficial guvernamental.”

De ce i-ar pasă unui socialist moldovean de evenimentele de acum 30 de ani din Ţările Baltice? Răspunsul este la suprafață. PSRM, în pofida intenției declarate de a dezvolta parteneriate cu Occidentul și Estul, aduce în Moldova politica Moscovei. Această constă în discreditarea alegerii europene a țărilor post-sovietice, atât a celor care au aderat la UE, cât și a celor care aspiră spre aceasta. Kremlinul încearcă să-și consolideze influența prin încurajarea euroscepticilor și prin semănarea discordiei în societate. Iar nostalgia pentru URSS, resentimentele față de țările care şi-au dorit să se desprindă de cătușele sistemului sovietic, sunt încă puternice în Rusia.

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse consideră aderarea țărilor baltice la URSS ca fiind în concordanță cu „normele dreptului internațional din acea vreme”. Reamintim că atunci, Moscova a forţat autorităţile statelor independente să demisioneze, a contribuit la instituirea unor regimuri-marionete care au decis să adere la Uniunea Sovietică. Spre deosebire de Rusia, în Letonia, Lituania și Estonia, aceasta se numește ocupație.

Moscova reacționează nervos la astfel de afirmații. „Ministrul leton de Externe Rinkēvičs s-a născut în siguranță într-o maternitate sovietică, a mers la o grădiniță sovietică, a fost tratat în spitale sovietice și a studiat la o școală sovietică. El numește asta viață sub ocupație. El nu știe ce înseamnă ocupația. Există prostie, există o mare prostie și există această declarație”, a comentat președintele Comisiei de afaceri externe din Duma de Stat a Federației Ruse, Alexei Pușkov, poziția ministrului Afacerilor Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs , care a spus că statele baltice nu au aderat niciodată la URSS, ci au fost ocupate de aceasta.

În statele Baltice au fost organizate diverse evenimente cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la acțiunea “Calea Baltică”. În acest an, Letonia şi Estonia marchează și o altă aniversare: 25 de ani de la retragerea trupelor ruse de pe teritoriul celor două ţări. (Din Lituania trupele au plecat cu un an mai devreme, la sfârşitul lunii august 1993).

La Tallinn și Riga s-a menţionat că retragerea trupelor a fost un pas istoric nu doar pentru Ţările Baltice, dar și pentru toată Europa în ansamblu, pentru securitatea europeană.

“Istoria și soarta națiunii noastre ar fi putut să fie diferite dacă nu s-ar fi întâmplat acest lucru”, a declarat ministrul de Externe al Estoniei, Urmas Reinsalu. Potrivit președintelui țării, Kersti Kaljulaid, pentru Estonia, cel de-al doilea război mondial s-a încheiat în 1994, când „ultimele garnituri cu echipamentul forțelor ocupante au părăsit ţara”. Până la asta, ţara s-a aflat mai mult de jumătate de secol în condiții de „suferință, regresie economică și închisoare”, a declarat șefa statului.

Ministrul leton de Externe a atras atenția asupra faptului că armata rusă continuă să se afle pe teritoriul unor țări împotriva voinței acestora. „Acum 25 de ani, soldații ruși au părăsit Letonia. Le suntem recunoscători tuturor diplomaților letoni, prietenilor și aliaților noștri, organizațiilor internaționale, care au muncit din greu pentru ca acest lucru să se întâmle. Prezența nedorită a armatei ruse continuă în Georgia, Ucraina, Moldova. Nu trebuie să uităm de asta ”, a scris Edgars Rinkēvičs pe rețelele de socializare.

Guntis Ulmanis, care a fost președintele Letoniei în 1994, a amintit că negocierile cu Rusia au fost dificile și de lungă durată. “Am înțeles clar că nu putem respira liber decât atunci când militarii pleacă”, a spus Ulmanis.

Europa a condamnat în repetate rânduri anexarea Ţărilor Baltice. În septembrie 1960, APCE a adoptat o rezoluție cu privire la marcarea „ocupării și încorporării forțate a trei state europene – Estonia, Letonia și Lituania în URSS”. În acelaşi timp, în rezoluția Parlamentului European, adoptată în 1983, se menţionează că aderarea Ţărilor Baltice a fost contrară dreptului internațional și a obligațiilor asumate de URSS.

Opinii ROM