2 septembrie 2019. Imnul și tricolorul Republicii Moldova, interzise la două școli cu studiere în limba română din stânga Nistrului

0 174

Şcolile cu studiere în limba română din stânga Nistrului mulți ani s-au confruntat, de cel puțin două ori pe an, cu aceeaşi problemă. Careul solemn de la sfârşit de an şcolar sau cel de la începutul acestuia erau marcate de ficare dată de intervenția miliţiei transnistrene care le interzicea arborarea tricolorului şi intonarea imnului de stat al Republicii Moldova. Problema se ameliorase după semnare în 2017 de către Chișinău şi Tiraspolul a deciziei protocolare privind buna funcţionare a şcolilor cu studiere în liba română din stânga Nistrului. Printre angajamente se regăseau diminuarea tarifelor pentru servicii comunale şi a taxelor de închiriere a edificiilor, precum şi extinderea termenului de chirie până la 10 ani. Cu toate acestea, practic în fiecare an una sau două instituții şcolare din regiune erau afectate de această ingerinţă a miliţiei transnistrene.

A devenit o normă ca regimul separatist să-şi etaleze periodic capacitatea de forță şi vedem că și în acest an alte două  școli nu au avut voie să intoneze imnul şi să arboreze tricolorul la careul solemn de deschidere a anului şcolar. Este vorba de Gimnaziul din Corjova și Gimnaziul Roghi. Separatiștii le tot dau câte un ghiont autorităților de la Chișinău ca să nu uite cumva cine este adevăratul stăpân în regiune, indiferent de acordurile la care se ajunge în cadrul negocierilor în formatul 5+2. De fapt, școlile cu studiere în limba română din stânga Nistrului au fost întotdeauna folosite în calitate de monedă de schimb pentru pretinsele autorități de la Tiraspol în procesul de negocieri cu Chișinăul. Este cel puţin ruşinos acest joc cu soarta copiilor, persecutaţi și determinați prin astfel de acțiuni să renunţe practic la identitatea lor naţională.

Directorul de programe la Promo-LEX Alexandru Postică afirmă că „problemele similare apărute la celelalte școli au fost mediatizate intens în ultimii ani, de aceea autoritățile separatiste nu au îndrăznit să mai intervină. Expertul nu exclude că instituțiile au fost ținute sub observație, dar probleme nu au apărut. „Problemele au apărut la gimnaziile din Corjova și Rochi, ambele mai puțin vizibile în spațiul public”, spune Postică. Potrivit lui, autoritățile de la Chișinău au fost înștiințate despre situația de la cele două gimnazii, pentru a o aduce în discuție la următoarea ședință a formatului „5+2”. 

De-a lungul anilor, regimul de la Tiraspol a încercat prin diverse metode subversive și provocări să blocheze activitatea şcolilor cu studiere în limba română din regiune. Administrația separatistă a recurs la diferite tipuri de persecuții: interzicerea trecerii copiilor prin posturile de control; reținerea la posturile vamale a produselor pentru școli; confiscarea echipamentului școlar; persecutarea părinților; taxarea dublă la plata serviciilor comunale a profesorilor pentru faptul că activează în aceste instituții; vandalizarea clădirilor; creșterea nemotivată a plăților pentru chiria spațiilor; stoparea autobuzelor școlare; interzicerea intonării imnului și arborării drapelului şi altele.

În luna octombrie se împlinesc șapte ani de la pronunțarea hotărârii CEDO privind violarea dreptului la educație a elevilor din școlile cu studiere în limba română din regiunea transnistreană. Responsabilă de aceste nereguli este Rusia, care până în prezent refuză să execute hotărârea, prin care a fost obligată să achite despăgubiri de un milion de euro celor 170 de elevi, părinți și profesori, majoritatea din Râbnița, Tighina şi Grigoriopol, care s-au plâns la Curtea de la Strasbourg că le este îngrădit dreptul la educație în limba română. În octombrie 2012, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a constatat încălcarea dreptului la educaţie în cazul şcolilor cu predare în limba română din regiunea transnistreană. Rusia a fost condamnată atunci pe motiv că sprijină regimul neconstituțional de la Tiraspol şi nu a întreprins nicio acțiuni ca să împiedice închiderea școlilor în 2004, când unii părinţi şi profesori au fost arestaţi, clădirile şcolilor au fost puse sub sechestru, iar bunurile din proprietatea acestora au fost distruse. Rusia refuză să se conformeze acestei decizii, iar poziţia ţării a fost expusă în vara anului 2014 de reprezentantul Moscovei la CEDO, Gheorghi Matiuşkin. El consideră că în acest caz Înalta Curte a avut o poziţie discriminatorie faţă de Federaţia Rusă.

Între timp, în octombrie 2018, la şase ani distanţă de la prima condamnare, Rusia a fost condamnată într-o nouă decizie privind şcolile cu studiere în limba română din regiunea transnistreană. “Închiderea forţată a şcolilor… şi măsurile ulterioare de hărţuire au constituit o ingerinţă în dreptul reclamanţilor de acces la instituţiile de învăţământ şi de a studia în limba lor…”, a constat CEDO în decizia sa şi a obligat Moscova la plata unor despăgubiri de 64.000 de euro

În prezent, în regiunea transnistreană activează opt școli cu studiere în limba română: Liceul Alexandru cel Bun din Bender, Liceul Ștefan cel Mare din Grigoriopol, Liceul Lucian Blaga din Tiraspol, Liceul Eureka din Rîbnița, Liceul Mihai Eminescu din Dubăsari, Gimnaziile din Corjova și Roghi, precum și gimnaziul pentru copii orfani din Bender.

Opinii ROM