CHURANOVA: „ Va fi mai ușor să rezistați la dezinformare atunci când jurnaliștii vor respecta standardele profesionale în munca lor de zi cu zi”.

0 290

Interviu cu Olena Churanova, fact-checker în cadrul proiectului StopFake.org

Amenințările moderne din Europa au apărut după începutul agresiunii Rusiei faţă de Ucraina în 2014. Care sunt tendințele agresorilor?

După cum putem vedea, în urma mai multor procese electorale din Europa, scopul este de a avea un impact asupra alegerii oamenilor, de a răspândi panică și haos, de a crea o neîncredere în instituții etc. Rusia își impune agresiv punctele de vedere, narațiunile, poziția sa, astfel încât “inamicul” să perceapă poziția pro-rusă la sfârșit ca fiind una proprie. Reţelele de socializare, mass-media cu proprietari fideli Kremlinului, liderii de opinie joacă cel mai des rolurile principale în răspândirea acestor informaţii.

– Ucraina are deja experiență în confruntarea cu amenințările hibride. Care ar fi recomandările pentru Moldova?

În primul rând, aveți nevoie de o percepţie obiectivă despre ceea ce se întâmplă în țară, mai exact, în spațiul informațional. Care posturi TV au cea mai mare audienţă, cine sunt propietarii acestor posturi, care sunt cele mai populare rețele sociale, ce grupuri din rețelele sociale sunt cele mai numeroase, care subiecte sunt cele mai discutate și care provoacă cele mai multe discuții, etc.

În al doilea rând, pe baza analizei informațiilor trebuie creată o strategie informațională sau o strategie constructivă. Fiecare informaţie suspectă ar trebui să aibă o alternativă constructivă, o ofertă, o poveste care să aibă valori comune și să unească. Trebuie să se lucreze în parte cu fiecare sursă informaţională. Există suficiente surse independente în țară? Guvernul poate reglementa rețelele sociale și cum? Ce este jurnalismul calitativ şi cum poate fi îmbunătățit?

În al treilea rând, este important să direcționați eforturile individuale pentru creșterea unei noi generații, care va fi gata să înfrunte provocările informaționale și realitatea dezinformării. Desigur, astfel de măsuri vor fi mai eficiente dacă sunt realizate împreună cu ONG-uri, activiști, lideri de opinie.

Cunoscând contextul politic actual, din Republica Moldova, cum poate fi consolidată rezilienţa informaţională în sectorul media?

Sectorul media al unei țări democratice şi civilizate ar trebui să ţină cont de standardele universale ale jurnalismului: precizia, fiabilitatea, corectitudinea, evitarea prezentării datelor greșite, metoda deschisă de culegere a informațiilor, evitarea stereotipizării în funcție de rasă, sex, vârstă, religie etc. Acestea sunt doar câteva dintre regulile de aur, regulile universale pentru jurnaliști. Va fi mai ușor să rezistați la dezinformare atunci când jurnaliștii vor respecta standardele profesionale în munca lor de zi cu zi.

În același timp, indiferent despre ce ţară vorbim, dacă ne referim la un război hibrid este imperios necesar să fie promovată cultura media în rândul populației, învăţarea pașilor de bază pentru verificarea informațiilor etc.

Nu în ultimul rând este necesar să fie asigurată o comunicare clară și rapidă a guvernului cu mass-media, deoarece multe informaţii false sunt construite pe incertitudine şi ambiguitate. Prin urmare, mass-media, ONG-urile și Guvernul ar trebui să acționeze împreună pentru a lupta cu dezinformarea.

Opinii ROM