(In)congruențele lui Kozak prin prisma “dosarului moldovenesc”

0 400

Autor: Dionis Cenușă

Coalizarea factorilor externi în sprijinirea schimbării politice din Moldova reprezintă un caz rar în spațiul geopolitic contestat de către Rusia, UE și SUA. Acest consens conjunctural al actorilor externi, neprezent și deocamdată imposibil în Balcanii de Vest, Ucraina sau Georgia, a încurajat forțele politice cu preferințe geopolitice contradictorii să formeze o coaliție de guvernare. Astfel, simpatizanții Rusiei – Socialiștii, și promotorii orientării vestice – Blocul ACUM, au menținut o guvernare comună, dar numai pentru circa 5 luni. În această perioadă, dialogul cu UE a fost reluat și accelerat cu ușurință, mai repede și mai  calitativ decât încălzirea relației cu Rusia.

Chiar dacă destrămarea guvernării PSRM-ACUM a fost cauzată de diferențele majore de abordare în mecanismul de selectare a procuraturii, Rusia consideră că destabilizarea guvernării și respectiv căderea guvernului Maiei Sandu a avut la bază motive diferențele în materie de politică externă – orientarea geopolitică. Astfel de poziționări a Rusiei față de contextul politic moldovenesc din perioada iunie-noiembrie 2019 pot fi desprinse din analiza declarațiilor publice ale Vicepremierului rus Dmitry Kozak. Afirmațiile lui scot în evidență rolul exact pe care partea rusă l-a asumat în soluționarea crizei politice moldovenești. Pot fi observate trei elemente majore de incongruență între așteptările lui Kozak față de situația politică din Moldova, din luna iunie, și justificările sale ulterioare, exprimate în luna noiembrie 2019. 

  1. “Moscova nu a decis nimic” în Moldova, deși a influențat comportamentul Socialiștilor. Oficialul rus Dmitry Kozak a negat ipoteza că Rusia ar fi intervenit cumva în procesul de numire a guvernului Maiei Sandu în iunie 2019. În viziunea lui, crearea coaliției PSRM-ACUM a fost o decizie pragmatică a forțelor politice moldovenești într-o situație de urgență politică maximă. Chiar dacă Kozak afirmă că Rusia nu s-a amestecat în afacerile interne ale Moldovei, acesta recunoaște în mod deschis că le-a “recomandat insistent” Socialiștilor și Președintelui Dodon să respingă ofertele post-electorale secrete ale Partidului Democrat de formare a unei coaliții în schimbul “federalizării țării” și aprofundării relațiilor moldo-ruse (Kommersant, 11 Iunie 2019). Cu certitudine, partea rusă nu are puterea de a influența toți actorii politici de la Chișinău. Totuși, Kozak a admis în mod deschis că a exercitat influență asupra președintelui și a celei mai votate formațiuni parlamentare, care s-a soldat cu stabilirea coaliției dintre PSRM și blocul ACUM.
  2. De la alegeri anticipate necesare până la “evitarea unor alegeri nedorite de cetățeni”. Demontarea regimului, calificat de Rusia drept “criminal” (Tass, 15 Iunie 2019), dar și “corectarea” legislației electorale pentru un nou scrutin electoral (Kommersant, 11 Iunie 2019), constituia misiunea principală a coaliției PSRM-ACUM, potrivit calculelor lui Kozak, exprimate în iunie 2019. La o distanță de 5 luni, când guvernul Maiei Sandu a fost debarcat în urma votului de neîncredere, Kozak și-a revizuit în mod radical opinia față de alegerile anticipate. Astfel, în luna iunie, alegerile anticipate erau propuse ca soluție pentru criza politică, cu condiția că coaliția PSRM-ACUM modifică legislația electorală și revine la votul proporțional. Deja în luna noiembrie, vicepremierul rus apreciază faptul că la numirea unui guvern s-au evitat alegeri anticipate, care le-ar “displace cetățenilor” (Government.ru, 20 Noiembrie 2019). Mai mult decât atât, anterior critice față de orice colaborare dintre Socialiști și Partidul Democrat, învinuit de instalarea unui regim “criminal”, autoritățile ruse nu au condamnat în niciun fel formarea guvernului, condus de Ion Chicu, cu voturile formațiunii controlate aproape șase luni în urmă de oligarhul fugitiv Vladimir Plahotniuc.
  3. Coaliție de guvernare temporară, dar nu și instabilă. Inițial, anticipația lui Dmitry Kozak era că guvernarea coaliției PSRM-ACUM va fi de durată scurtă (Kommersant, 11 Iunie 2019). În niciun caz, caracterul temporar al guvernării nu prevedea o instabilitate politică obligatorie, ci mai degrabă orchestrarea unui “mariaj” artificial și respectiv a unui “divorț” coordonat între cele două forțe politice. Aceste proiecții diferă esențial de evoluțiile politice din teren – răsturnarea executivului condus de ACUM și acuzarea Socialiștilor de concentrarea puterii. În noiembrie, Kozak a mărturisit că, de fapt, de la bun început se știa că o asemenea guvernare nu poate fi stabilă, iar cele circa 5 luni de coaliție ar fi fost peste așteptările Moscovei (Government.ru, 20 Noiembrie 2019). Totodată, partea rusă evită să vorbească despre același caracter temporar al noului guvern de la Chișinău, care are sprijinul minoritar al Socialiștilor în parlament și depind de bunăvoința Democraților, asociați recent de către Kozak cu “regimul criminal” condus de către Plahotniuc.

Cazul moldovenesc confirmă percepția că retorica oficialilor ruși conține multiple incongruențe, iar schimbările de poziții frecvente caracterizează adaptabilitatea intereselor ruse la circumstanțele politice nou-formate. Mai exact, Rusia sprijină orice evoluție politică care consolidează pozițiile forțelor pro-ruse și alinierea acestora la interesele ruse în țara vizată și în regiune. Din aceste considerente, Kozak nu a văzut „nimic rău” în căderea guvernului Maiei Sandu (Government.ru, 20 Noiembrie 2019). Din contra, acesta a manifestat disponibilitatea Rusiei de a oferi suport noului guvern, pe care Moscova preferă să-l vadă concentrat pe politica internă și relaționarea cu Rusia.

Opinii ROM