Manipulare: Lavrov le solicită autorităților de la Chișinău să nu discrimineze mass-media de limbă rusă

0 441

Reluarea vizitelor și întâlnirilor oficiale ale miniștrilor celor două Guverne de la Chișinău și Moscova sunt tratate diferit de mass-media și de către politicieni. Vizita recentă a ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, la Moscova a fost un nou motiv pentru mass-media pro-Kremlin să reamintească despre faptul că ”Moldova și Rusia au restabilit relațiile de parteneriat” (citat Russia Today) și să readucă în vizor subiectul ”discriminării” mass-media de limbă rusă în Moldova.

Russia Today (RT) continuă să dezvolte subiectul ”restabilirii” relațiilor moldo-ruse. Pe pagina web a televiziunii, la secțiunea ”Fosta URSS”, acestei teme îi este acordată o atenție deosebită. În perioada iulie-septembrie RT publică, în mediu, câte două știri pe lună despre ”normalizarea relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova”. Din momentul creării la Chișinău a coaliției de guvernare, formată din socialiștii pro-ruși și blocul pro-european ACUM, ”colegii ruși” vin mai des la Chișinău și chiar și-au aminit de Acordul de prietenie și colaborare semnat în îndepărtatul 2001.      

”Discriminarea presei de limbă rusă”

Șeful diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a efectuat o vizită oficială la Moscova în data de 11 septembrie, unde s-a întâlnit cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Cam aici s-a epuizat seria de materiale pozitive la acest subiect, de regulă reportaje manipulatorii. În timpul discuției, Lavrov atrage o atenție deosebită asupra discriminării presei de limbă rusă din Moldova. El a chemat autoritățile să ”atragă atenția asupra necesității de a asigura dreptul jurnaliștilor de a profesa liber și neadmiterii politicii discriminatorii în raport cu mass-media”. Lavrov nu a precizat însă cum se manifestă această discriminare. Nicu Popescu nu a dat un răspuns prompt la declarațiile lui Lavrov. Cel mai probabil, nici nu ar fi comentat afirmațiile dacă nu ar fi fost solicitat de jurnaliști în timpul conferinței de presă organizată la Chișinău.

Vă rog să-l întrebați pe domnul Lavrov. În Moldova nu există probleme cu funcționarea limbii ruse sau cu funcționarea mass-media în limba rusă. Nu cred că limba rusă întâmpină dificultăți pe teritoriul Republicii Moldova,

a răspuns Nicu Popescu

Moldova trebuie și are dreptul să stabilească o cooperare cu Rusia și nu doar. O astfel de colaborare este necesară mai ales în unele domenii legate de exporturi (în 2018, ponderea Federației Ruse în volumul total al exporturilor moldovenești a fost de 8%, iar UE – 63%, datele BNS), reutilizarea munițiilor stocate în regiunea transnistreană, să nu fie încălcat regimul fără vize și asigurarea securității energetice a Moldovei, care depinde în mare măsură de dialogul ruso-ucrainean. Soluționarea problemei „discriminării” mass-media de limba rusă din Moldova, despre care a vorbit Lavrov, este deosebit de importantă pentru Rusia. Din punctul de vedere al Kremlinului, problema este în Moldova, însă, în Moldova situația presei de limbă rusă este absolut diferită. Putem oare considera că acțiunile Rusiei în această direcție țin mai mult de reglementare sau asta înseamnă „reluarea dialogului”?

Dumitru Țîra, expert media, director IPAH

Lavrov nu poate să fie dezinformat sau să nu cunoască ca mass-media de la Chișinău în proporție de aproximativ 70% este formată din presa rusă sau în limba rusă. În acest context, peste 950 de ziare si reviste din 1128 sunt în limba rusă, televiziunile retransmise din Rusia acumulează 65-70% din banii din piața de publicitate la o cotă de aproape 70% de audiențe, multe radiouri, platforme online, Sputnik, Komsomoliskaia Pravda care are tirajul mai mare decât toate celelalte ziare luate împreună  și multe altele. Eu nu prea înțeleg despre ce discriminare are în vedere dl ministru Lavrov. O asemenea situație nu există nici măcar în Kazahstan sau Belarus, state „mai prietene” cu Rusia. Declarația dlui Lavrov e un nou atentat la suveranitatea Republicii Moldova.Cred că dl Lavrov face referință la Codul Serviciilor Media Audiovizuale car prevede interzicerea buletinelor de știri și a emisiunilor politice sau cu caracter militar, etc  provenite din statele care nu au ratificat Convenția Europeană privind televiziunea transfrontalieră. (nota redacției: Rusia nu a ratificat Convenția),

susține Dumitru Țîra, expert media, director IPAH

”Domnule Lavrov, avem o problemă”

Potrivit datelor AGB Nielsen Media Research, principalii actori pe piața televiziuniii după audiențe sunt: Prime, RTR Moldova, NTV Moldova, Canal 2 (printre lideri este și televiziunea publică Moldova 1). În grila celor patru televiziuni din top, prevalează emisiunile de limbă rusă care în documentele Consiliului Audiovizualului figurează ca retransmisiuni. Majoritatea posturilor TV din Moldova, între care și cele patru enumerate mai sus, de fapt retransmit integral sau parțial conținutul posturilor rusești, iar unele dintre ele sunt afiliate politic partidelor pro-ruse.  

Ce e mai bine: să reflectezi problema sau calea spre soluționarea ei?

Problema cu ”discriminarea” presei rusești în Moldova este una artificială, creată prin voci care urmăresc alte interese decât cele ale suveranității informaționale a Republicii Moldova și prin lipsa reacției adecvate a autorităților. Reacția nici nu trebuie așteptată, de rând ce autoritățile nu dispun de date oficiale cu referire la reala situație a mass-media din țară. Dacă am pune pe tapet datele statistice, problema ”s-ar evapora” de la sine. În fond, problema este similară celei cu două limbi de stat și constituie un bun prilej, a câta oară, de PR politic în alegeri,  

afirmă expertul media independent Ion Bunduchi .

Bunduchi susține că toate datele statistice din cercetările societății civile (dacă statul este lipsă la asemenea exercițiu), demonstrează clar, că mass-media autohtonă de limbă română este discriminată (ca număr, ca audiență/tiraje/accesări etc).

Ion Bunduchi, expert media independent

Pe de altă parte, ce criterii există pentru a determina discriminarea mass-mediei?! Dacă, bunăoară, avem 27 de publicații periodice republicane în limba română și 20 – în limba rusă, putem determina o discriminare?! Și apoi, dacă tot avem câteva sute de mii de concetățeni în Federația Rusă, câte posturi de radio/tv, câte ziare/reviste, câte site-uri sau canale tv în cablu avem noi, ca țară ce ”discriminează presa rusă”, în Federația Rusă?! Poate, asemenea întrebări/aspecte ar trebui să constituie chestiuni pe agenda întâlnirilor oficiale dintre cele două părți, indiferent unde au loc,

a mai spus Bunduchi.
Opinii ROM