MÂRZAC: „Este de interes național să existe capacități necesare pentru a oferi măsuri de combatere a influenței ostile străine.”

0 495

Interviu cu Elena Mârzac, director executiv CID NATO

Organizaţia Nord Atlantică este folosită pe post de sperietoare în Moldova. Stereotipul că acolo unde este NATO, acolo e război este încă prezent în societatea noastră. Cum luptaţi cu aceste percepţii?

Pe  parcursul a celor 25 de ani de cooperare dintre Republica Moldova şi NATO, subiectul acestui parteneriat, dar şi a imaginii NATO în ţara noastră a fost puternic politizat. Percepția cetățenilor noștri faţă de NATO este un bazată pe atavismele sovietice, puternic alimentată de informația ostilă parvenită din exterior.  Pe fondul  divizării  societății pe criterii geopolitice,  dezinformării  și  lipsei  informațiilor  obiective,  am  putea  concluziona  că  deși  interesul  național este  oficial  anunțat  drept  integrarea  europeană  și  cooperarea  internațională, inclusiv  cu  NATO,  susținerea acestei direcții este ori in scădere, ori este una constanta (nu depășește 30%).  

Centrul de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova (CID NATO) fiind o organizație non-guvernamentala si având drept obiectiv principal promovarea valorilor și principiilor euroatlantice în Republica Moldova și promovarea cooperării dintre Republica Moldova și NATO, a devenit o platformă de comunicare pentru reprezentanții țărilor membre și partenere NATO, sectorul guvernamental, asociativ și academic. CID NATO promovează în mod activ cooperarea dintre Republica Moldova și NATO, susținând participarea Moldovei la proiectele, activitățile și misiunile NATO. Prin proiectele implementate, CID a extins gradul de cunoaștere în rândul reprezentanților mass-media a problemelor aferente securității pe care Republica Moldova le întâmpină și a semnificației parteneriatul dintre NATO și Republica Moldova. Totuși, cel mai important, este că CID NATO a oferit posibilitatea de a înțelege mai bine procesul actual al cooperării practice dintre NATO și Moldova, fiind un instrument de promovare al dialogului și al dezbaterilor constructive privind necesitatea acestei cooperării.

Activităţile unui centru de informare de acest gen nu sunt însă suficiente penrtu a schimba percepţiile cetăţenilor.Totodata, este absolut necesară şi introducerea pe agenda publică a subiectelor de securitate națională, de politică externă și de apărare, sporirea colaborarii cu diverse organizaţii internaţionale, asigurarea transparenţei în procesul decizional prin crearea unui cadru adecvat de dezbateri publice în domeniu şi asigurarea unei comunicări eficiente între toţi actorii implicaţi în acest subiect.

Spaţiul nostru informaţional este intoxicat cu mituri despre NATO care sunt alimentate din greu de Federaţia Rusă prin intermediul posturilor TV care sunt retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, a mass-mediei locale care face partizanta politic şi în special prin intermediul politicieninilor, susţinători activi ai Kremlinului. Cât de real este în aceste condiţii să influenţezi opinia societăţii despre parteneriatul ţării noastre cu NATO?

Într-adevar, NATO reprezintă unul dintre principalii actori vizați de războiul informațional rus al carui mesaj se bazeaza în special pe următoarele sintagme:

–  prezentarea NATO ca o structură militară agresivă dirijată de SUA, care duce o politică războinică și expansionistă;

–  eforturile NATO sunt îndreptate spre menținerea artificială a confruntării cu Rusia și adâncirea divizării între fostele state sovietice;

–  Republica  Moldova  este  forțată  să  adere  la  Organizația  Tratatului Atlanticului de Nord;

–  cooperarea  cu  NATO  contravine  statutului  de  neutralitate  a  Republicii Moldova;

–  integrarea  europeană  implică  și  aderarea  la  Organizația  Tratatului Atlanticului de Nord.

Roadele acestor narative nu întârzie să se manifeste în rândul populației care în proporţie de mai bine de 50% este negativ orientat faţă de NATO şi o identifică cu agresiune şi probleme.

Opinia cetăţenilor poate fi influenţată prin comunicare directă, permanentă, orientată pe explicare şi angajare continuă, înţelegere a necesităţilor locale de securitate şi a percepţiilor cetăţenilor noştri faţă de anumite subiecte ce ţin de asigurarea securității.

Care sunt provocările actuale la adresa comunicării strategice în Republica Moldova?

Instituțiile guvernamentale din Republica Moldova, inclusiv cele aparținând sistemului de securitate si apărare, se confruntă cu provocări de nivel strategic în domeniul gestionării eforturilor de comunicare. A acționa, în domeniul comunicării, la nivel strategic, înseamnă a planifica activități urmărind obținerea unor efecte pornind de la obiective strategice.

În urma unei analize a practicilor de comunicare în instituțiile din sistemul de apărare și securitate din Republica Moldova, am putea concluziona că lipsa de expertiză și de resurse financiare ar fi unele dintre cauzele principale ale ineficienței comunicării strategice, o insuficientă coordonare. Mai mult, nefuncționarea legislației şi implementarea aleatorie a strategiilor deja existente ale instituțiilor fac ca viziunea acestora să nu se schimbe sau să nu fie auzită de decidenții politici. 

Printre provocările de baza în adresa comunicării strategice am putea enumera şi: lipsa viziunii strategice privind asigurarea securității naționale (de exemplu, viziunile diferite asupra unor obiective de securitate națională sau mesajele divergente ale autorităților centrale) și existența anumitor limite în cooperarea inter-instituțională în domeniul securității și apărării naționale; Lipsa unor planuri/programe/strategii de comunicare la nivel național sau interdepartamental în domenii cum ar f politica externă, de apărare și de securitate (comunicarea se desfășoară ad-hoc fără o sinergie între instituțiile de resort privind informarea publicului, ca urmare se neglijează principiul „vocii unice”); Colaborarea limitată cu societatea civilă, mediul academic pe subiecte de securitate și apărare, precum și lipsa interesului de elaborare și promovare a unui mesaj comun al instituțiilor de resort și ONG-urilor de profl; Lipsa unor monitorizări și evaluări a rezultatelor reformei de securitate și apărare, percepțiilor cetățenilor și impactul mesajului transmis; Lipsa interesului și scepticismul în rândul populației și reprezentanților mass-media pentru subiectele de securitate și apărare; Mediul informațional este unul propice prezenței propagandei externe și interne; Inexistența unui mecanism de monitorizare și evaluare a rezultatelor reformei de securitate și apărare (ca urmare nu există nici analize privind impactul mesajului transmis către cetățeni)

Credeţi că Moldova este pregătită să facă faţă noilor ameninţări hibride? Este o  problemă gravă cu care se confruntă parctic toate ţările lumii, în condiţiile în care ştirile false, dezinformarea şi propaganda atacă democraţia acestor state.

Constatările făcute timp de cinci ani privind evaluarea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale a Republicii Moldova sunt încă valabile, deoarece escaladarea situației din Ucraina și anexarea Crimeei au creat un mediu de securitate regional total diferit, iar războiul hibrid în imediata vecinătate a Moldovei afectează și adâncește vulnerabilitățile naționale. Astfel, a devenit evidentă atitudinea ostilă a marilor actori din regiune, precum Federația Rusă, față de vectorul de dezvoltare sau politica externă a țărilor CSI. În contextul unei astfel de conjuncturi, diferitele tipuri de presiune externă și agresiune indirectă, de comun cu factori interni / vulnerabilități: conflict nereglementat, indice redus de bună guvernare, tendință de escaladare a unei crize post-electorale etc, limitează capacitățile de implementare a unor politici adecvate pentru asigurarea vectorului de dezvoltare a statului, agravând starea de securitate națională a Republicii Moldova. Propaganda și dezinformarea externă au devenit un instrument de  slăbire a securității și stabilității naționale și regionale prin utilizarea instrumentelor tradiționale (presă, radio, TV, filme) și mai recente (Internet, social media). Tehnologiile au dus la un mediu calitativ nou de operații – influențe, credințe și, mai general, manipulare în masă. În ansamblu, presează securitatea și apărarea națională, autoguvernarea și punerea în aplicare a intereselor naționale atât în ​​afacerile interne, cât și în exterior.

Este de interes național să existe capacități necesare pentru a oferi măsuri de combatere a influenței ostile străine. Dezvoltarea contramăsurilor și diseminarea narațiunilor „propriului stat” trebuie să fie un efort comun, necesitând implicarea activă a tuturor instituțiilor statului si a societății civile. Implementarea si instituționalizarea eficienta a comunicării strategice ar fi o soluție pentru contracararea amenințărilor hibride menționate mai sus.

În decembrie se fac doi ani de la deschiderea Oficiului de Legatura NATO  la Chişinău. În ziua în care s-a întâmplat, au existat mai multe reacţii ostile.

Este important de menționat faptul că solicitarea deschiderii oficiul  de Legătură NATO( reprezentanţa diplomatică a NATO în Republica Moldova),  a parvenit din partea Guvernului Republicii Moldova și ratificată de Parlament. În general, parteneriatul Republicii Moldova cu Alianța este bazat pe principiul cererii.

Pe parcursul perioadei de activitate în ţara noastră, Oficiul continuă să sprijine  proiectele de asistență NATO şi să se angajeze activ cu publicul nostru  şi informează despre programele NATO și realizarea lor, promovează informația obiectivă despre organizație.

Sigur că au existat multe activități de dezinformare despre activitatea acestui Oficiu. Chiar în ziua deschiderii Partidul Socialiștilor din Republica Moldova a organizat un protest  în care declara ca  „ această decizie a guvernării a călcat în picioare Constituția și poporul Republicii Moldova”, la fel continuă să persiste informații false în presă că  NATO are o bază militară secretă la Chișinău, că într-o ţară neutră nu poate fi deschisă reprezentanta NATO etc.

Cui trebuie să-i revină rolul de a explica populaţiei valoarea şi adevăratele scopuri ale NATO în Moldova?

Comunicarea şi explicarea este obligația  guvernelor democratice pentru a obţine competenţă și credibilitate în stabilirea legitimității importanței deciziilor de lungă durată. În acset sens, actorii guveranmentali, prin utilizarea instrumentelor  guvernamentale: liderii/decidenții politici, actorii strategici, comunicatorii, diplomația oficială, afacerile publice, operațiuni media, parteneriate public-private (programe, proiecte), diplomația militara, comunicările interne, relațiile publice interdepartamentale, ar trebui să joace rolul primordial. Totodată,  instituirea și consolidarea parteneriatelor întreinstituțiile de stat și societatea civilă, inclusiv cu organizațiile nonguvernamentale, mediul academic și mass-media, ar putea fortifica mesajul unic transmis cetățenilor si obține suportul pozitiv  fata de parteneriatul Republica Moldova-NATO.

Opinii ROM