Rezistența democrației la intervențiile Rusiei

0 261

O analiză comparativă a interferenței Rusiei în alegerile democratice și lecțiile învățate și care vor contribui la asigurarea securității viitoarelor alegeri a fost publicată de ”Centrul pentru progresul american”.

Autorii analizează abordările diferitelor țări în prevenirea, atenuarea, dar și reacția la operațiunile de intervenție rusești. Sunt prezentate și lecțiile pe care le pot învăța din aceasta politicienii și alte părți interesate.

Autorii studiului sunt convinși că încercările Rusiei de a semăna discordie în Statele Unite vor continua din cauza încercărilor constante ale președintelui rus Vladimir Putin de a slăbi și submina democrațiile occidentale. Procesul de răspândire a dezinformării poartă un caracter permanent și este activ chiar și în perioada dintre alegeri. De fapt, campania rusă de dezinformare (denumită și proiectul „Lahkta”), care viza alegerile din 2016, a început în 2014 și s-a extins și asupra alegerilor în Congresul american din 2018. Deci, nu există niciun motiv să credem că s-a încheiat.

După intervenția rusă din 2016, analiștii și jurnaliștii au analizat în detaliu strategia folosită. Ei susțin că Putin a dezvoltat un nou tip de război. Termeni precum „război hibrid” și „doctrina lui Gherasimov” au devenit ceva obișnuit. În realitate, intervenția rusă are semne caracteristice timpurilor sovietice. Diplomatul american și autorul strategiei americane de ”reținere a Războiului Rece”, George Kennan, a numit această abordare „război politic”.

Raportul arată, de asemenea, modul în care statele europene au reacționat la intervenția Rusiei și prezintă cele mai importante exemple care au avut loc după alegerile din 2016. Nu este o listă exhaustivă și nu se concentrează doar pe cazurile care au avut loc înaintea alegerilor americane din 2016. Se face referire la alegerile prezidențiale din Franța din 2017, alegerile pentru Parlamentul European din 2019, alegerile generale din Suedia din 2018, alegerile naționale din Germania din 2017 și altele.

La sfârșitul studiului, autorii arată lecțiile învățate în această perioadă și oferă câteva recomandări pentru 2020. În continuare sunt descrise câteva dintre ele:

1) Trimiteți un mesaj clar.

Liderii de stat de toate nivelurile trebuie să declare clar și în mod public că ingerințele în alegerile din SUA sunt inacceptabile.

2) Adoptarea legislației fiabile privind sancțiunile.

Incapacitatea de a lua măsuri eficiente după 2016 poate submina orice încercări de a descuraja acțiunile Rusiei în perioada electorală din 2020.

3) Dezvoltarea și promovarea activă a unei campanii de sensibilizare a publicului.

Campania ar trebui să fie la nivel național, condusă de Ministerul Securității Interne.

4) Necesită transparență deplină.

Dacă este cazul, instituțiile responsabile de aplicarea legii și procurorii ar trebui să facă publice acuzațiile și documentele relevante pentru a deconspira campaniile de influență dăunătoare.

Concluzii:

Rusia încearcă în continuu să submineze democrațiile occidentale. Întrucât alegerile sunt un instrument foarte simplu pentru realizarea scopurilor sale, intervenția Rusiei în cursa electorală din SUA în 2020 este inevitabilă. Astfel, pentru a evita noi intervenții, aliații Americii pot învăța din greșelile pe care le-au făcut Statele Unite.

Unele țări europene au fost mult mai active când a venit vorba de securizarea procesului electoral, iar SUA ar putea învăța multe din greșelile și experiențele aliaților săi. Alegerile libere și corecte sunt un principiu democratic fundamental. Studiind lecțiile expuse în studiu, candidații, partidele politice și societatea pot contribui la asigurarea unei protecții mai bune a proceselor electorale.

Sursa: https://www.americanprogress.org/issues/security/reports/2019/09/03/473770/democratic-resilience/

Opinii ROM