Una dintre cele mai mari provocări în prezent este combaterea dezinformării online. Astfel, pentru a nu fi manipulați, trebuie să cunoaștem metodele prin care detectăm și stopăm dezinfromarea online.
Dezinformarea este orice informație verificabilă falsă sau înșelătoare creată, prezentată și diseminată în scopul câștigului economic sau pentru a înșela în mod intenționat publicul. Acest lucru nu înseamnă însă că dezinformarea este întotdeauna „falsă” sau nu este adevărată. Răspândirea unor jumătăți de adevăr, amestecarea faptelor cu ficțiunea sau reutilizarea conținutului din context sunt practici comune care urmăresc să creeze confuzii în rândul cititorilor.
Dezinformarea poate avea consecințe de anvergură pentru societatea și democrația noastră. Poate influența procesele de luare a deciziilor politice și poate pune în pericol chiar și protecția mediului înconjurător, sănătății, securității personale.
Cei care răspândesc dezinformarea folosesc multe trucuri pentru a-și îndeplini obiectivele. Iată șase modalități de a vă ajuta să observați dezinformarea și de a opri răspândirea online:
- Verificați sursa
Sunteți familiarizat cu presa care împărtășește informațiile? Aspectul paginii seamănă cu un site web cunoscut, dar nu este același lucru? Acest lucru ar putea însemna că sursa este nesigură sau înșelătoare. - Verificați autorul
Dacă un autor sau jurnalist este credibil, ar trebui să fiți capabil să urmăriți lucrările anterioare și să găsiți informații pentru ce organizații a lucrat anterior. De asemenea, ar trebui să găsiți alte articole sau publicații pe care le-a scris acesta. Rețineți că uneori un „expert online” poate să nu fie cu adevărat un expert în acest subiect. Există o diferență între un specialist și cineva obsedat de teoriile conspirației. Dacă vedeți un cont de social media publicând de sute de ori pe zi, în special pe Twitter, și frecvent la ore suspecte cum ar fi oar 4 dimineața, este probabil să fie un bot. Un alt indicator precum că ar fi un bot sunt erorile de limbă și implicarea mică sau deloc în conversații reale. - Verificați conținutul
Povestea pe care doriți să o împărtășiți este acoperită de mass-media tradițională, cum ar fi ziarele sau agențiile de știri? Povestea se potrivește cu informațiile furnizate de autoritățile și instituțiile publice sau de ONG-uri? Amintiți-vă, mass-media credibilă are standarde de raportare definite în mod clar, iar știrile pe care le prezintă sunt echilibrate, cu surse atribuite și au context. - Verificați imaginile și videoclipurile
„A vedea este a crede” nu mai este valabil. Uneori, imaginile vechi sunt utilizate în contexte diferite sau sunt complet false. Pentru a verifica dacă o imagine este reală, puteți încerca întotdeauna să urmăriți sursa originală sau să folosiți diverse „instrumente de identificare online”. Rețineți că tehnologia de dezinformare este în continuă evoluție, așa cum este exemplificată de apariția videoclipurilor manipulante, cum ar fi deepfakes. - Urmărește ce emoții îți redă povestea
Dacă un articol stârnește o mulțime de emoții (negative) din interiorul dvs., opriți-vă o clipă și întrebați-vă: Cineva a dorit intenționat să obțină un astfel de răspuns din partea dvs? Cad în capcana aceea? Dezinformarea este deseori concepută pentru a declanșa emoții negative și a eroda încrederea în autoritățile publice și în mass-media tradițională. Dacă se întâmplă asta, este întotdeauna o idee bună să verifici povestea cu o altă sursă – o altă sursă media. - Raportează
Dacă credeți că un cont răspândește dezinformarea, raportați-le pe platforma de socializare. Toți oferă astfel de instrumente.
Combaterea dezinformării trebuie să fie un efort coordonat care să implice toți actorii relevanți – de la instituții la platforme sociale, mass-media și, de asemenea, dumneavoastră. Suntem cu toții împreună pentru a ne proteja valorile și sistemele democratice din UE.
Sursă: medium.com