Laboratoarele propagandei: Institutul Rus de Studii Strategice (RISS)

0 2,270

De obicei, publicul remarcă doar produsele finale ale propagandei rusești, adică materialele apărute în mass-media pro-Kremlin. Puțini dintre noi cunosc însă locurile unde propaganda rusă este elaborată. Primul institut care promovează poziția autorităților ruse este Institutul Rus de Studii Strategice (RISS).

Istoric: Institutul a fost fondat încă în 1992 prin decretul președintelui de atunci, Boris Elițin. RISS s-a aflat inițial sub tutela serviciilor secrete rusești de spionaj extern (SVR), pentru care efectua materiale analititce. Mai târziu, în 2009 RISS este reformat, devenind o instituție civilă, aflată în subordinea Administrației Președintelui. Legăturile ei cu SVR nu au fost însă anulate. Principalul scop declarat al institutului este să asigure suport informațional Administrației președintelui, Dumei de Stat, Consiliului Federal, Consiliului de securitate, Aparatului Guvernului și ministerelor, prin elaborarea materialelor analitice și opiniilor de experți.

În 2017 în timpul unei întâlniri cu directorul actual al RISS, Mihail Fradkov, președintele Putin a declarat că „informațiile furnizate de RISS sunt importante pentru Administrația Prezidențială, Guvern și departamentele afiliate, care au nevoie de informații și analize obiective și actuale”. Putin s-a arătat convins că Fradkov e în stare să organizeze eficient activitatea RISS datorită „experienței de la postul lui precedent de muncă” (adică SVR). Putin a mai declarat că ar dori ca „institutul să construiască relații bune și stabile cu mass-media”, care să preia informațiile furnizate de RISS.

Conducerea:
Conducerea RISS inițial a fost preluată de Evghenii Kojokin, deputat din primul legislativ post-comunist, în prezent – prorectorul uneia dintre cele mai prestigioase universități din Rusia – Universitatea de stat de relații internaționale din Moscova (rus. МГИМО). 

În acest moment, RISS este condus de Mihail Fradkov, care a condus SVR (rus. СВР – Serviciul de spionaj extern al Federației Ruse) între 2007 și 2016. Mai mult, el a mai fost și ministru al Comerțului, șef al FISC-ului, reprezentantul președintelui Federației Ruse în Uniunea Europeană și șef adjunct al șefului serviciului securității președintelui. În 2018 Fradkov a fost inclus pe lista sancțiunilor SUA în legătură cu evenimentele din Ucraina.

Mihail Fradkov a venit la conducerea institutului în 2017, fiind numit în această funcție prin decretul lui Putin.

Departamente:

Pe lângă directorul numit de Putin, institutul mai are și un colegiu de experți, ai cărui membri sunt aleși de Fradkov. Acest organ are un rol consultativ. Apoi, urmează conducerea institutului, care însumă, pe lângă director, alte nouă Direcții subordonate lui:

  • Centrul de coordonare a cercetărilor
  • Centrul studiilor social-economice
  • Centrul de cercetări europene
  • Centrul de relații cu publicul și mass-media
  • Centrul de cercetări transatlantice
  • Centrul Asiei și zonei Pacificului
  • Centrul Orientului Apropiat și Mijlociu
  • Centrul de cercetări a statelor din vecinătatea apropiată

De asemenea, RISS are filiale în mai multe orașe din Rusia, dar și la Tiraspol

Fostul director RISS Leonid Reșetnikov și fostul președintele Transnistriei Evgheni Șevciuk inaugurează centrul RISS din Tiraspol, 2014. Sursa foto: RISS

Cine disimulează conținutul RISS?

Textele și analizele făcute de RISS sunt răspândite preponderent în mass-media apropiată Kremlinului. Televiziunea Zvezda, care aparține Ministerului rus al Apărării, este printre sursele care cel mai des preia materialele RISS. Urmează Sputnik, RT, Rossya 24, RIA Novosti și altele.

În analizele făcute de RISS se observă tendința de a accentua ideea că Occidentul și în primul rând SUA sunt dușmanii principali ai Rusiei, iar țări precum România sunt instrumentele Occidentului în implementarea politicilor rusofobe.

Se întrevede și narațiunea potrivit căruia Rusia ar trebui să redevină o superputere și să-și crească influența în spațiul ex-sovietic. Totodată, experții RISS văd Uniunea Europeană ca un organism expirat, care are nevoie de o reformare profundă.

Principalele teme ale analizelor sunt următoarele: politica externă a Statelor Unite, problemele cu care se confruntă Uniunea Europeană, interesele Chinei și relațiile acesteia cu SUA, dar și statele din fostul bloc comunist, unde este promovată narațiunea precum că depărtarea de Rusia le creează probleme economice și instabilitate politică.

Opinii ENG