SONDAJ H1: Republica Moldova este supusă amenințărilor hibride informaționale (propagandă, dezinformare, știri false)

42% din voturile exprimate pe site-ul www.h1.md susțin că Republica Moldova este supusă amenințărilor hibride informaționale (propagandă, dezinformare, știri false). Alte 28% consideră că este vorba despre amenințările hibride politice, iar 15% – economice. 3% cred că amenințările sunt de tip militar. Alte 9% din voturi susțin că țara noastră nu este supusă amenințărilor hibride, iar 3% nu cunosc. În perioada 27 august – 3 septembrie au fost exprimate 2634 de voturi.

Amenințările hibride au devenit un motiv serios de îngrijorare pentru comunitatea internațională, luând în considerare trăsăturile specifice ale acestora și anume: ”o combinație dintre metode convenționale și neconvenționale, militare și non-militare, care pot fi utilizate în mod coordonat de către actorii statali sau nestatali pentru a atinge obiective politice specifice”. Potrivit analizei directorului Asociației pentru Politică Externă (APE), Ludmila Nofit, scopul final urmărit nu ține neapărat de un atac direct asupra statului, ci mai curând să genereze instabilitate pe toate dimensiunile: politic, militar, economic, social, justiție, mass-media etc, se arată în analiză.

Astfel, fenomenul corupției din Republica Moldova, înrădăcinat la toate nivelurile și în toate sferele de activitate, constituie principala amenințare în calea consolidării statului de drept și democratic.

Conflictul transnistrean vulnerabilizează direct securitatea și integritatea teritorială a țării, generând instabilitate și insecuritate politică, militară, economică și socială din 1992 încoace.

Securitatea energetică este unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale Republicii Moldova din cauza dependenței de gazele naturale și energia electrică din exterior.

Influența bisericii în politica Republicii Moldova este una evidentă, care în fiecare an electoral crește considerabil în contextul în care cca 90% din cetățenii moldoveni sunt creștini ortodocși, iar încrederea acestora în instituțiile bisericește este peste 40%.

Mai multe sondaje găsiți aici